Anorexia nervoasa este o tulburare psihiatrica debilitanta din categoria tulburarilor alimentare , potential fatala, caracterizata prin incapacitatea de a mentine o greutate minima normala, prin frica obsesiva de a se ingrasa, o distorsionare a perceptiei imaginii corporale , evitand alimentatia si ducand la o scadere severa in greutate ( < 85% din greutatea normal pentru varsta si inaltime sau BMI < 17,5 kg/m2 dupa oprirea cresterii). Rata mortalitatii este de aproximativ 5 %, mai frecvent prin suicid decat prin complicatiile organice.

Este a treia cea mai frecventa boala cronica in randul fetelor adolescente , fiind mai rara la baieti.

Etimologia cuvantului anorexie provine din limba greaca unde an- sau a- = lipsa de si orexis + pofta, apetit.

Cea mai timpurie descriere a acestei afectiuni este cea a medicului englez Richard Morton in 1689, dar tocmai spre sfarsitul secolului 19 a fost recunoscuta ca si boala. Termenul anorexie nervoasa a fost formulat in 1873 de catre Sir William Gull, medicul personal al reginei Victoria, acesta caracterizand anorexia nervoasa astfel : ,, Am putea numi starea ca isterica, dar fara a ne angaja in valoarea etimologica a cuvantului sau sa declaram ca subiectii au simptome de isterie. Prefer termenul mai general ,,nervoasa “ avand in vedere ca boala apare si la barbati si la femei si ca este probabil centrala decat periferica. Importanta diferentierii acestor cazuri in practica este evidenta ;altfel prognosticul va fi eronat si tratamentul gresit administrat .”

Cazul tipic de anorexie nervoasa este o persoana tanara –adolescent sau adult tanar , cu istoric de greutate normal sau suprapondere care incepe o dieta si exercitiu fizic cu scopul scaderii in greutate, dar care nu poate opri noul stil de viata odata ce a scazut in greutate .

Malnutritia rezultata infometarii duce la deficit proteic si multiple disfunctii de organ: endocrine, neurologice, cardiovasculare, gastrointestinale, renale, hematologice ,la nivelul fanerelor, reproductive.

Complicatii endocrinologice sunt multiple si pot reversibile complet dar cel mai frecvent doar partial :

• Amenoree primara sau secundara, in functie de debutul anorexiei. Scaderea marcata in greutate se asociaza cu hipogonadism hipogonadotrop cauzat de scaderea secretiei GnRH la nivel prepubertar si de deficitul de leptina secundar reducerii adipocitelor (deficitul de grasime corporala este inadecvat pentru reproducere) ducand la scaderea LH, FSH si estradiollului/testosteronului
• involutia caracterelor sexuale secundare , reducerea volumului uterin, ovare cu aspect micropolichistic
• reducerea densitatii minerale osoase -osteopenie/osteoporoza (daca sunt > 6 luni de amenoree) . Intr-un an se pierde 2,5% din masa osoasa. Reluarea activitatii ovariene este foarte importanta pentru recuperarea densitatii mineral osoase la nivelul coloanei. Cresterea in greutate si a masei adipoase este importanta pentru recuperarea densitatii mineral osoase la nivelul soldurilor. Analize densitatii osoase precum si a compozitiei corporale se realizeaza cu ajutorul DEXA.
• cresterea cortizolului plasmatic avand implicatii asupra masei osoase si catabolismului proteic, reducerea masei musculare
• scaderea IGF1 care asociata cu scaderea progesteronului contribuie la reducerea masei osoase
• scaderea DHEAS
• scaderea T3 (triiodotironina), free T4 normal sau usor scazut, TSH normal,apar caracteristici de hipotiroidie – tegumente carotenodermice , reducerea cresterii liniare si statura mica adolescente
• prolactina normal
• varsta osoasa< varsta cronologica
• scaderea magneziului seric, fosforului, zincului, calciului, sodiului, potasiului, glicemiei
• hipotensiune ortostatica
• scaderea hormonului antidiuretic

Tratamentul pentru reluarea menstrelor si cresterea densitatii minerale osoase este de substitutie estro-progestativa, suplimentarea cu 1000-1500 mg calciu si 400 ui vitamina D. Totusi terapia hormonala poate determina inchiderea prematura a epifizelor la pacientii care nu si-au incheiat cresterea, iar lipsa tesutului adipos , mediu de stocare a vitaminei D , poate determina supradozarea vitaminei D si cresterea calcemiei.

Chiar dupa normalizarea greutatii, amenoreea poate persista sugerand disfunctie hipotalamica persistenta posibil prin cantitate redusa a masei adipoase.Aceste paciente au cortizol crescut, FT4 si FT3 scazute, TSH normal.

Osteoporoza poate fi ameliorata cu bifosfonati, rar recomandati la pacienti tineri, doar in cazuri selectionate > 18 ani, necesitand monitorizarea atenta pentru osteonecroza de mandibula.
Managmentul pacientilor cu anorexie nervoasa este multidisciplinar implicand psihiatrul, psihologul, nutritionistul, endocrinologul, internistul.